JAPONIKA :: hirosima si nagasaki imagini socante

Admin_ · Administrator

Pentru multi ani s-a incercat sa se ascunda de ochii lumii imaginile - dovezi clare - a ceea ce a ramas in memoria istoriei ca fiind cel mai groaznic macel din istoria moderna. Cand vine vorba de Hiroshima si Nagasaki, se stie povestea, insa cu greu rememorarea faptelor a fost insotita si de imagini clare a ceea ce s-a intamplat in acea zi nefasta. Sa ne aducem aminte, de data aceasta prin imagini.

Bombardamentele atomice de la Hiroshima si Nagasaki au omorat circa 250.000 de oameni devenind astfel cel mai groaznic macel din istoria moderna. Cu toate acestea, pentru multi ani a fost o lipsa totala de fotografii. Numele de Hiroshima si Nagasaki ni s-au intiparit in minte, insa vizual nu prea putem sa facem legaturi, deoarece in presa au fost publicate foarte putine fotografii. Chiar si azi, imaginile din mintea noastra in legatura cu dezastrul sunt o combinatie intre peisaje devastate si cladiri distruse. Imagini socante cu ruine, dar nimic despre victime.

hirosima si nagasaki imagini socante hirosima si nagasaki imagini socante

hirosima si nagasaki imagini socante hirosima si nagasaki imagini socante

Americanii au impus Japoniei o cenzura foarte stricta, interzicand sa se publice "orice care ar putea, direct sau prin asociere, deranja linistea popualtiei" si astfel au interzis toate fotografiile cu orasele bombardate. Fotografiile din acea perioada au fost sigilate in dosare ultra secrete timp de multi ani. Unele dintre fotografii au fost apoi publicate in diverse publicatii, insa rareori au putut fi vazute impreuna. Aceastea sunt ororile care s-a incercat sa fie ascunse de ochii lumii.

hirosima si nagasaki imagini socante hirosima si nagasaki imagini socante

Mai mult, in Hiroshima, tot ceea ce a ramas ca amintire din trunchiul unor oameni, care stateau pe banci aproape de locul exploziei, au fost doar contururile corpurilor lor imprimate pe lemnul bancilor. Cum este si cazul de mai jos, de data aceasta persoana stand in timpul dezastrului langa casa sa

Admin_ · Administrator

Pe 10 august 1945, la o zi dupa bombardarea asupra Nagasaki, Yosuke Yamahata a inceput sa fotografieze intreaga arie devastata. Orasul era mort. In calea sa gasea numai cladiri in ruina si cadavre.

hirosima si nagasaki imagini socante hirosima si nagasaki imagini socante

Yamahata s-a imbolnavit extrem de grav pe 6 august 1965, la 48 de ani si la a douazecea comemorare a bombardamentelor de la Hiroshima. A fost diagnosticat cu cancer duodenar, care s-a cauzat tot in urma radiatiilor din 1945. A murit pe 18 aprilie 1966, dar a lasat cea mai importanta colectie de fotografii ale dezastrului de la Hiroshima si Nagasaki.

Admin_ · Administrator

Admin_ · Administrator

SUA au cucerit mai multe insule, asa cum au fost Iwo Jima si Okinawa si a facut ca principalele insule japoneze sa se afle în raza de actiune a crucisatoarelor si portavioanelor americane La 12 octombrie 1944 , bombardierele « B 29 » aterizeaza la Saipan, cuprinzand astfel intreaga Japonie in raza lor de actiune incepand din 20 octombrie 1944 va avea loc o debarcare la Leyte in centrul arhipelagului Filipinelor. Armata a-6-a comandata de MacArthur , dupa o serie de batalii va ajunge in insula Luzon la 9 ianuarie 1945 iar in Manila la 10 februarie, operatiunea de recucerire a Filipinelor a durat pana la 28 iunie 1945. La 19 februarie , puscasii marini debarca pe atolul Iwo-Jima , care avea o importanta deosebita pentru japonezi , si inca din primele doua zile a debarcarii inregistreaza pierderi enorme : 1200 de morti si 4000 de rantii. La 21 februarie avioanele-sinucigase ataca Task forte 58 care ii sprijinea pe puscasii marini aflati pe atol, 32 de piloti kamikaze se napustesc asupra fortelor americane distrugand portavionul « Bismark Sea » si avariind portavionul « Saratoga ». La 9 martie , japonezii lanseaza atacul final asupra aerodromului de pe Iwo-Jima iar cei ce nu sunt ucisi se sinucid pe loc.
Dupa 7 zile americanii cuceresc perfect insula iar dupa 17 zile ei reusesc sa distruga toate fortele japoneze de pe insula, astfel la 1 aprilie armada lui Nimitz debarca fara probleme 50.000 de oameni in partea de centru-vest a insulei Okinawa. Printre numeroase alte zeci de orase japoneze, Tokyo a fost bombardat cu bombe incendiare si doar în debutantul atac au murit pâna la 90.000 de oameni, în timp ce incendiile ravaseau toata capitala. Marile pierderi de vieti omenesti au fost atribuite densitatii mari a populatiei în zonele industriale, ca si materialelor inflamabile din care erau ridicate în mod obisnuit constructiile în acele vremuri.

Admin_ · Administrator

La 26 iulie 1943 a fost publicata Declaratia de la Potsdam, prin care s-a cerut Japoniei capitularea imediata si neconditionata. Guvernul de la Tokyo a respins cererea , desi erau in preajma sfârsitului militar, leganat înca de mitul "vântului divin". Japonia pregatise împotriva unei încercari de debarcare a flotei americane pe coastele arhipelagului peste 700 de kamikaze, cu misiunea de a o îngropa in adâncuri, o data cu sacrificiul lor. Nu era introdus in aceste calcule neprevazutul atac atomic. Dar daca e sa vorbim despre acest atac, el nu era cu nimic justificat. Sa analizam unde erau concentrate fortele armate japoneze la începutul lunii august 1945: 2 milioane de ostasi in Japonia, in insulele Kurile si in Sahalinul de sud; un milion in Manciuria si in Coreea, asa zisa armata din Kwantung; 7-800 de mii in distincte regiuni ale Chinei si aproape un milion in Asia de sud-est. In schimb au fost alese ca obiective ale atacului atomic 2 orase cu mica importanta pentru potentialul militar japonez, dar unde îsi duceau viata câteva sute de civili. Si acest atac avea loc dupa ce armata germana era înfrânta, Italia scoasa din razboi. Si dupa ce la Ialta, in februarie 1945, Stalin a informat pe aliati, ca la 3 luni de la înfrângerea Germaniei, Uniunea Sovietica, va intra in razboi împotriva Japoniei. întocmai la 3 luni, in 5 august 1945, Uniunea Sovietica a dat un ultimatum Japoniei care a fost respins de guvernul japonez. Astfel încât in ziua de 8, U.R.S.S. a declarat razboi Japoniei, atacând pe un front de 4500 de km, cu trei mari grupe de forte, sub comanda maresalului Vasilevski asupra principalelor concentrari de forte ale armatei din Kwantung. Chiar declaratia lui Stalin de la Ialta se înlantuie in logica lucrurilor legate de decizia privind atacul atomic. Literatura de dupa razboi aminteste ca :" …hotarârea de a utiliza bomba atomica si momentul fixat pentru aceasta aveau o legatura directa cu proiectata intrare a Uniunii Sovietice in razboiul contra Japoniei. Si este vorba de afirmatia unui reputat om politic american. Scopul a constat in fortarea Japoniei de a capitula in fata Statelor Unite înainte ca armata sovietica sa invadeze teritoriul Japoniei, pentru a-si asigura un control unilateral postbelic in aceasta zona a lumii. Si de asta data a afirmat-o tot un american si nu unul oarecare, ci James F. Byrnes, consilierul apropiat al presedintelui si ulterior secretar al Departamentului de Stat care sprijinea ideea lansarii bombei atomice, "fiind convins ca bomba e in stare sa ne puna in pozitie de a dicta conditiile noastre la sfarsitul razboiului" dupa cum scrie Truman in memoriile sale. Dar problemele tehnice pe care le implica un atac atomic asupra Japoniei erau mari. Când in septembrie 1944 exista deja o certitudine pentru realizarea bombei cu plutoniu pane in primavara lui 1945, se punea problema modificarii fortaretelor zburatoare destinate sa le transporte in raidul aerian de atac. Cel caruia i s-a incredintat pregatirea lansarii bombei atomice, Groves, urmarea cursa angajata intre uzinele in care erau realizate cele doua materiale fisionabile si îl îngrijora încetineala cu care se separa izotopul U 235. el a dat ordin sa se construiasca 2 eșantioane de bombe: una cu uraniu, ce avea sa aiba o forma lunguiata, Subtirelul , dupa alura lui Roosevelt, si o a doua cu plutoniu, pântecoasa, denumita Grasunul , dupa fizionomia lui Churchill. Din vara anului 1944 au început sa fie pregatiti oamenii care trebuiau sa lanseze bombele, alesi toti dupa rezultatele obtinute, toti tineri dar cu experienta. In timpul antrenamentelor, fiecare avion era încarcat cu cate o bomba pântecoasa si se ridica la o înaltime de 10 000 m. Bombardierele se lansau de aici asupra unor cercuri vopsite in alb, coborând in 15 secunde pana la 6700 de m, eliberau bombele si apoi trebuiau sa urce pana la 17 km departare de cercuri , sub un unghi de 156 de grade si jumatate, in timp de 51 secunde. Înainte ca ele sa fie lansate, o bomba a fost si testata in pustiul Alamogordo, dar care continea o cantitate mai redusa de material fisionabil. A fot o experienta reusita care a oferit oamenilor de stiinta si militarilor o fotografie terifianta asupra efectelor acestei arme ucigatoare. A urmat transportarea uneia dintre bombe, Subtirelul, la Tianin. Dupa cum era de asteptat masurile de siguranta luate au fost magnifice. Astfel bomba a fost transportata pe bucati, ca in cazul unui esec sa nu fie distrusa întreaga bomba.

Admin_ · Administrator

Generalul Spaatz, cel care a preluat comanda trupelor aeriene americane din Pacific a dat ordinul ca bomba sa fie lansata începând cu data de 3 august, de cum momentul ar fi favorabil, asupra unuia dintre obiectivele: Hiroshima, Niigata, Kokura sau Nagasaki. Dupa cum multi oameni stiu, bombele atomice au fost folosite doar de doua ori in timpul razboiului. Mai târziu, pe 6 august 1945 avionul de tip B-29 "Enola Gay", pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bomba atomica, primul loc unde este Hiroshima (Little Boy). O bomba pe baza de Uraniu cantarind patru tone si jumatate, poreclita “Little Boy” a fost aruncata deasupra Hiroshimei pe 6 august 1945. Podul Aioi, unul dintre cele 81 de poduri care leaga delta raului Ota a fost tinta acestei bombe. Era asteptat ca ciuperca atomica sa se inalte la 600 de metri de-asupra solului. La ora 8 si 15 minute, bomba a fost lansata de pe Enola Gay. A ratat cu numai 260 de metri. La ora 8 si 16 minute, intr-o clipa, 66 000 de oameni au fost omorati si 69 000 au fost raniti intr-o explozie atomica de 10 kilotone. Punctul vaporizarii totale a masurat 1 km in diametru. Distrugerea totala s-a construit intr-o zona cu diametrul de 1,8 km. Pagube importante au fost provocate pe o zona cu diametrul de 3,5 km. La 4 km, tot ce era flamabil a ars, stergându-l de pe suprafata pamântului

Un nor în forma de ciuperca se ridica la peste 6.000 metri deasupra orasului Nagasaki, Japonia, în data de 9 august 1945, la numai câteva secunde dupa ce trupele USA au aruncat bomba atomica.

Acolo temperatura avea sa ajunga egala cu cea a soarelui. De obicei temperatura urca treptat, atinge un punct maxim si apoi scade treptat. Dar aici temperatura a atins punctul culminant intr-o fractiune de secunda, transformându-se intr-o sfera de foc cu peste câteva milioane de grade. Cei aflati sub punctul 0 s-au descompus, impregnându-se in pietre. Tiglele acoperisurilor s-au topit pe o raza de 500 de metri da la acest punct zero. Primarul orasului Kabe, situat la 16 km de Hiroshima, a vazut fulgerul si a simtit caldura. La Academia Navala Japoneza de pe insula Eta Jima, situata la aproximativ 100 de km S-E de Hiroshima, elevii aflati in salile de curs au auzit un sunet surd, dar au simtit adierea unui vânt neobisnuit de cald prin ferestrele deschise. In comparatie cu acestia, ce vor fi simtit nefericitii de la Cartierul General al Armatei care au fost aproape de punctul zero? Nu au avut timp sa simta nimic pentru ca au murit cu totii, ori arsi, ori ucisi, de unda de soc, ori de radiatii. Cei care lansasera bomba erau la rândul lor ingroziti de pârjolul pe care îl provocasera. " Era o viziune înfricosatoare, o masa clocotitoare de fum gri-purpuriu si se vedea ca avea un miez rosu si totul ardea…" a declarat la sfârsit unul dintre piloti. Nici macar generalului Spaatz nu-i venea sa creada, îndată ce a vazut in hambarele americane de la Tinian cutia in care fusese ambalata bomba, ca un lucru asa de mic putea provoca un asa dezastru. In timp ce la Hiroshima totul ardea, 70000 de oameni murind in primele secunde si in zilele urmatoare înca 28000, la Tinian, eroii de pe Enola Grey erau sarbatoriti ca niste eroi.
Vestea a ajuns la Tokyo destul de încet. La 6 august, mai precis la ora 8 si 17 min, operatorul de control al postului de Radio din Tokyo observa ca antena de la Hiroshima nu mai e in legatura cu statia. Era vid, liniste totala. Dupa câteva tentative infructuoase de a intra in legatura radio, încerca trei linii telefonice de ajutor. In zadar. Peste câteva minute, centrala cailor ferate japoneze constata o ruptura in circuit, putin mai la nord de Hiroshima. Încercarile prin telefon, sunt si ele zadarnice. Statul Major intra in panica. Cum se poate ca un oras de 343 000 de locuitori sa se volatilizeze? Telefon, radio, nici un contact. Abia mai târziu o voce parvine la Tokyo: este aceea a sefului unei gari situate putin mai la nord de Hiroshima. El se exprima confuz, vorbeste de o teribila explozie, despre "cerul cu o culoare stranie". Ofiterii ridica din umeri si-i reproseaza ca a baut cam mult sake la acea ora de dimineata. Statiile radio nu au înregistrat nici o formatie de avioane. Da, a fost un raid de 3 avioane americane, dar întocmai raiduri de recunoastere se fac zilnic, iar Hiroshima nu prezinta nici un interes militar si nici n-a fost bombardat vreodata de la începutul razboiului. Un pilot primeste un ordin sa zboare la Hiroshima, sa aterizeze, sa vada despre ce este vorba si sa revina pentru a face un raport. Pilotul zboara si vede infernul. Hiroshima, cat a mai ramas din ea, arde; e un câmp plat ca si cum ar fi fost supus suctiunii unui aspirator monstruos. Aeroportul este o îngramadire de fiare topite, din ceea ce au fost avioanele. Este complet impracticabil. Înspaimântat, pilotul pune avionul pe directia bazei navale Kuru, la 15 km spre sud. Raportul sau facu misterul si mai de neînteles. Cum a putut Hiroshima sa devina acest infern de jaratic, când n-a fost nici un raid aerian? Echipe de ajutor motorizat pleaca din Kuru, dar flacarile nu le permit sa se apropie de oras. De-abia dupa 12 ore de la cataclism, spre seara s-a putut intra in întâia retorta in care avusese loc o reactie urmata de moartea atomica. Abia la 7 august, postul de radio japonez a difuzat un scurt comunicat: " Hiroshima a suferit distrugeri considerabile ca urmare a unui raid executat de catre câteva B 29. se pare ca un nou tip de bomba a fost utilizat. Investigatii sunt in curs."

Admin_ · Administrator

In timp ce japonezii îsi tratau ranitii, observând cu stupoare ce efecte poate avea aceasta bomba, americanii pregateau Nagasaki. La Tinian, in zilele ce au urmat dupa inițialul atac, a sosit si Grasunul.Pe 9 august 1945, Nagasaki a avut parte de acelasi remediu ca si Hiroshima. De aceasta data, o bomba pe baza de Plutoniu, poreclita “Fat Man” a fost aruncata asupra orasului. Cu toate ca bomba a avut o deviatie de cam 2 km, totusi a fost distrusa mai mult de jumatate din oras. Populatia orasului Nagasaki a scazut intr-o sutime de secunda de la 422 000 de locuitori la 383 000. 39 000 de oameni au fost omorati, peste 25 000 raniti. Aceasta explozie a avut mai putin de 10 kilotone. Estimarile fizicienilor care au studiat fiecare explozie au fost acelea ca au fost utilizate doar o miime din puterea explosiva a acestor bombe. In timp ce insasi explozia unei bombe atomice este îndeajuns de letala, forța ei distructiva nu se opreste aici. Radiatiile atomice creeaza un alt pericol de asemenea. Ploaia care urmeaza oricarei detonari atomice este incarcata cu particule radioactive. Multi supravietuitori ai exploziilor din Hiroshima si Nagasaki au murit in urma otravirii produsa de ploaia radioactiva.
Pe 8 august 1945, Uniunea Sovietica a declarat razboi Japoniei, asa cum fusese stabilit la Yalta si a lansat o invazie la scara larga a Manciuriei ocupate de Japonia, (Operatiunea Furtuna de August).
Pe 10 august guvernul japonez si-a anuntat disponibilitatea de a accepta prevederile tratatului de la Potsdam din 26 iulie, cu singura conditie ca prerogativele împaratului sa nu fie afectate. Pe 2 septembrie a fost semnat armistitiul de pace, la bordul navei americane Missouri, aflata în golful Tokyo.
Astfel se încheie trista experienta a razboiului pentru japonezi, sau macar luptele directe caci japonezii au mai avut de suferit de pe urma razboiului si dupa semnarea acestui armistitiu.

erika · Junior

aichan interesat ce ne-ai pus tu aici
thumbsup

multumim si daca mai ai detali adule aici ca sunt tare interesante

irboa · Mamica de japonel

[b]Da e poveste infioratoare aichian :-(

dar e reala. Nici nu gasesc cuvinte sa clasific bunatatea japonezilor de ai ierta pe americani , si tăria lor de a se zbate si a renaste din acea cenusa.

Tannia · Junior

Foarte trist...

Japonel · Moderator

Am citit ce a postat mai sus japonika.... si vin si eu cu un punct de vedere, pe care il sustin si vreau sa il impartasesc si voua ,chiar daca poate nu ve-ti fi pe aceasi mărime de unda cu mine,postez aici ca sa vedeti si voi ca japonezi, nu au fost nici pe departe usa de biserica in cel de-al doilea razboi mondial , Ci din împotriva ei impreuna cu germania au facut cele mai mari crime importiva umanitati si va voi arata asta mai jos . Din punct de vedere uman, nici bombele atomice nu erau justificate, pt ca au murit o gramada de civili nevinovati la Hiroshima si la Nagasaki. In schimb, si asta e ce sustin mai sus,japonezi au provocat acest rau necesar(folosirea bombei atomice), care a dus la scurtarea razboiului cu aproape un an si salvarea a altor sute de mii de persoane, asta potrivit istoricilor si analistilor militari, politici .. etc.Sa nu ma intelegeti gresit, nu sunt de acord nici cu una nici cu alta si in general cu crimele astea de razboi si folosirea armei nucleare in locul celei conventionale.

De la inceputul anilor ‘30 si pana la sfarsitul razboiului, in 1945, japonezii au omorat circa 30 de milioane de oameni, majoritatea civili asiatici din tarile ocupate: China, Coreea, Malaezia, Filipine, Cambogia, Birmania si Indonezi. Dar in unic China, unde numarul victimelor a ajuns la 23 de milioane.
Crimele japonezilor nu au fost numai oribile, dar si idioate. Mai exact, par faptele unor oameni suferind de cretinism. Un
exemplu sugestiv e intrecerea a doi ofiteri japonezi, care si-au propus sa vada care poate sa omoare mai rapid o suta de oameni cu sabia asta explica cruzimea de care au dat dovada fara a tine cont de respect fata de rasa umana . Dar nu la fel de explicabil e deznodamantul concursului: Luati de val, cei doi ofiteri japonezi au omorat mai mult de o suta de oameni de caciula si nu au reusit sa-si dea seama care a atins mai repede cifra magica. Ca urmare, au repetat concursul, de data asta stabilind o norma de 150 de oameni omorati cu sabia.
La sfarsitul razboiului, cei doi au fost spanzarati.

Imparatul Hirohito conducea, din postura de semi-zeu, tara in care se intamplau atrocitati de genul asta si multe altele despre care, avand stomacul sensibil, nu am indraznit sa citesc.
Atunci cand Japonia a capitulat neconditionat in fata americanilor, imparatul nu numai ca nu a fost condamnat la moarte de cuceritori, dar a pastrat si tronul. Singura pedeapsa pe care a primit-o a fost aceea de a recunoaste, in fata poporului japonez, ca nu e zeu. Popor japonez care oricum nu l-a crezut, asa ca, practic, imparatul Hirohito nu a primit nicio pedeapsa.
Totusi, ce a fost in capul americanilor? Ce fel de pedeapsa e asta, sa recunosti ca esti om dupa ce tara pe care ai condus-o autoritar a omorat 30 de milioane de oameni? Chiar daca nu a ordonat imparatul infiintarea taberelor de prizonieri ( in care speranta de viata era foarte mica), chiar daca nu a fost ideea imparatului sa se faca experimente infioratoare pe prizonierii rusi si chinezi, chiar daca nu imparatul a cerut masacrele din China si executarea prizonierilor americani si australieni, totusi, din postura de zeu pe care o avea, nu-i putea refuza nimeni nimic. Din cate stiu, complicitatea e la fel de grava ca fapta propriu zisa.
In Europa, criminalii nazisti au fost spanzurati. A fost trebuință de asa ceva pentru ca eventualii doritori de expansiune si epurare etnica sa fie descurajati. In schimb, estul si sud-estul Asiei, ca parte a unei alte civilizatii, a fost tratat diferit. Rațiune pentru care inca mai exista genocide, razboaie civile si incalcari ale drepturilor omului in bucată aia de lume.

Unitatea 731

Unitatea731 a fost o unitate sub acoperire de cercetare �i dezvoltare pentru arme biologice din cadrul Armatei Imperiale Japoneze. �n cadrul acestei unit��i au fost puse �n practic� experimente pe oameni, (�n principal chinezi), �n timpul celui de-al doilea r�zboi chino-japonez �i celui de-al doilea r�zboi mondial. �n cadrul acestei unit��i de cercetare militar� au avut loc unele dintre cele mai cunoscute crime de r�zboi japoneze. Numele oficial al unit��ii era Departamentul politic al jandarmeriei (Kempeitai) �i laboratorul de cercetare pentru prevenirea epidemic�, fiind creat� ini�ial ca sec�ie politico-ideologic� a jandarmeriei Kempeitai. Scopul ini�ial era contracararea propagandei ideologice �i politice ostile �i �nt�rirea moralului unit��ilor militare nipone.
Unitatea 731 a fost promotoarea ideii de superioritate rasial� nipon� �i a desf�urat activit��i de contraspionaj, spionaj �i sabotaj politic �n spatele liniilor inamice. A avut leg�turi cu poli�ia militar�, serviciile de contraspionaj manciuriene �i serviciile secrete nipone. �n Manciuria a întrebuințat un num�r de agen�i emigran�i ru�i albi, chinezi, manciurieni, mongoli sau de alte na�ionalit��i pentru diferitele ac�iuni sub acoperire.Aproximativ zece mii de oameni, at�t civili c�t �i militari, chinezi, coreeni, mongoli �i ru�i, au fost cobai pentru experimentele efectuate �n cadrul Unit��ii 731. De asemenea, a existat un num�r de prizonieri de r�zboi Alia�i care au fost folosi�i la experimentele pe oameni �n Unitatea 731. �n plus, folosirea armelor biologice dezvoltate de Unitatea 731 a dus la moartea a zeci de mii de locuitori ai Chinei – exist� estim�ri care afirm� c� au existat p�n� la 200.000 de victime.

Vivisec�iile
Prizonierii au fost victimele vivisec�iilor efectuate f�r� anestezie.
Vivisec�iile au fost efectuate asupra unor prizonieri infecta�i cu deosebite boli. Cercet�torii au efectuat opera�ii asupra prizonierilor, �ndep�rt�ndu-le distincte organe pentru studiul bolilor. Aceste opera�ii erau efectuate asupra victimelor aflate �nc� �n via��, deoarece se credea c� procesul de descompunere ar fi afectat rezultatele „cercet�rilor”. Prizonierii supu�i vivisec�iilor erau persoane adulte, tineri sau sugari.
Au fost efectuate vivisec�ii asupra soțiilor �ns�rcinate, c�rora li s-au extras fetu�ii.
Unui num�r de prizonieri li s-au amputat membrelele pentru studierea pierderii de s�nge.
Uneori, membrele amputate dintr-o parte a corpului au fost ata�ate pe partea opus� a corpului.
�n alte cazuri, membrele prizonierilor au fost �nghe�ate �i amputate, �n vreme ce altora, dup� �nghe�are, li s-au dezghe�at respectivele membre pentru studierea efectelor cangrenelor netratate �i a procesului de putrezire.
Mai multor prizonieri li s-a eliminat stomacul, iar esofagul le-a fost ata�at chirurgical direct la intestine.
S-au efectuat experimente de �ndep�rtare a unor por�iuni din creier, pl�m�ni, ficat, etc asupra mai multor prizonieri.
�n anul 2007, doctorul Ken Yuasa a m�rturisit �n ziarul Japan Times c� „Mi-a fost fric� �n timpul primei mele vivisec�ie, dar �n cazul celei de-a doua mi-a fost mult mai u�or. �ncep�nd cu a treia oar� eram dispus s� o fac”. El a apreciat c� cel pu�in 1.000 de persoane, inculusiv chirurgi, au fost implica�i �n vivisec�ii �n cadrul lag�relor din China continental�.

Testarea de arme
�intele umane au fost utilizate pentru testarea grenadelor pozi�ionate la variate distan�e �i �n diferite pozi�ii.
�intele umane au fost folosite pentru testarea efectelor arunc�toarelor de fl�c�ri.
Prizonieri afla�i �n via�� au fost lega�i de st�lpi �i au fost folosi�i ca �inte pentru studierea efectelor bombelor biologice, chimice sau a celor explozive.

Experimentele cu microbi
Prizonierilor le-au fost inoculate microbilor diferite boli.
B�rba�i sau femei prizonieri au fost infecta�i �n mod voit cu sifilis sau cu blenoragie �i nu au fost trata�i, fiind folosi�i pentru studierea efectelor bolilor
Prizonierii au fost infecta�i cu purici pentru a ob�ine o cantitate suficient de mare de insecte purt�toare de boli, necesare la studierea vectorilor de transmitere a bolilor.
Purici purt�tori de boli, haine sau alimente infectate �ncapsulate �n bombe au fost lansate asupra diferitelelor �inte din China. Dup� estim�rile chinezilor, epidemiile de holer�, antrax sau cium� pe care le-au provocat aceste lans�ri de arme biologice au dus la moartea a aproximativ 400.000 de persoane.
Tularemia a fost testat� pe civili chinezi mai �nainte de izbucnirea celui de-al doilea r�zboi mondial.
Unitatea 731 �i subunit��ile sale afiliate (Unitatea 1644, Unitatea 100, etc) au construit arme biologice folosite �mpotriva armatei �i popula�ie civile chineze de-a lungul �ntregului r�zboi mondial. Avioane zbur�nd la �n�l�ime mic� au �mpr�tiat deasupra ora�elor de cost� din China purici infesta�i cu cium�. Aceste ac�iuni au dus la moartea a mii de oameni dup� infecrarea lor cu cium� bubonic�.

Alte experimente
Anumi�i prizonieri au fost sp�nzura�i cu capul �n jos pentru a se urm�ri modul �n care se sufoc�.
Altor prizonieri li s-a injectat aer �n artere pentru studii asupra emboliei, sau li s-a injectat urin� de cal �n rinichi.
Al�i prizonieri au fost �nfomete�i p�n� la moarte �i au fost urm�ri�i.
Asupra prizonierilor s-au efectuat diferite experimente �n camere presurizate.
Al�i prizonieri au fost expu�i la temperaturi negative extreme pentru studiul deger�turilor, rezisten�ei la frig �i a efectelor cangren�rii �esuturilor.
Alte experimente au studiat efectele arsurilor asupra capacit��ii de supravie�uire a prizonierilor.
Mai mul�i prizonieri au fost plasa�i �n ma�ini centrifuge �i au fost roti�i p�n� la moarte.
Mai multor prizonieri li s-a injectat s�nge animal pentru studierea efectelor asupra lor.
Mai mul�i prizonieri au fost supru�i unor doze diverse de raze X.
Prizonierii au fost folosi�i pentru testarea diferitelor gaze toxice �i a camerelor de gazare.
Mai multor prizonieri li s-a injectat ap� de mare pentru a se determina dac� aceasta poate �nlocui serul fiziologic.

R�zboiul biologic
Cercet�torii japonezi au efectuat teste asupra prizonierilor infect�ndu-i cu cium�, holer�, variol�, botulism �i altele.Aceste cercet�ri au dus la producerea bomba cu bacili de defoliere �i bombei cu purici, am�ndou� folosite la r�sp�ndirea ciumei. Unele dintre aceste bombe au fost proiectate sub forma de proiectile din ceramic�. Aceste bombe au fost gândite pentru infectarea terenurilor agricole, a rezervoarelor �i f�nt�nilor de ap�, a stocurilor de alimente cu antrax, purici purt�tori de cium�, febr� tifoid�, dizenterie, holer� �i alte boli mortale. �n afar� de aceste bombe, avioanele japoneze au lansat asupra diverselor zone din China haine �i alimente infectate cu diferite boli.

Femei de reconfortare
Femei de reconfortare (�n limba japonez�: 慰安婦ianfu) sau prietene de reconfortare a militarilor (従軍慰安婦jūgun-ianfu) este o denumire eufemistic� a celor 60.000 – 200.000 de femei, care au fost transformate �n sclave sexuale pentru militarii japonezi �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial. Istoricii �i cercet�torii fenomenului au afirmat c� majoritatea acestor femei proveneau din Coreea (aproximativ 80%), dar �i din China �i alte teritorii ocupate de japonezi. Femeile tinere din ��rile aflate sub controlul Imperiului Japonez au fost recrutate pentru a lucra �n popote ale militarilor sau �n fabrici, sau, dup� cum exist� unele m�rturii au fost pur �i modest r�pite de la casele lor. Exist� mai multe m�rturii conform c�rora, �n mai multe cazuri, chiar militarii au fost cei care au participat la r�pirea unor femei .

Tratamentul aplicat nevestelor de reconfortare
Victima prostitu�iei for�ate Jan Ruff-O'Hearn a depus m�rturie �n fa�a Comitetului Camerei Reprezentan�ilor a SUA: „S-au spus multe pove�ti despre ororile, brutalit��ile, suferin�el �i foametea �ndurate de persoanele feminine olandeze din lag�rele de prizonieri japoneze. Dar nu s-a spus niciodat� o poveste, cea mai ru�inoas� poveste a celui mai grav abuz umanitar comis de japonezi �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial – povestea «femeilor de reconfortare», sau «jugun ianfu», �i cum aceste femei au fost luate �n st�p�nire cu for�a �mpotriva voin�ei lor pentru a asigura servicii sexuale pentru armata imperial� japonez� �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial. �n a�a-numitele «sta�ie de reconfortare» eu am fost b�tut� �i violat� �n mod sistematic ziua �i noaptea. P�n� �i doctorul japonez m-a violat de fiecare dat� c�nd vizita bordelul pentru a ne examina pentru boli”.�n conformitate cu declara�iile soldatului Unit��ii 731 Yasuji Kaneko[32] "Femeile pl�ngeau, dar nou� nu ne p�sa dac� nevestele tr�iau sau mureau. Noi eram solda�ii �mp�ratului. Indiferent unde, �n bordelurile militare sau �n sate, noi violam f�r� nicio re�inere”. B�t�ile �i tortura fizic� se pare c� erau practici comune.
Zece femei olandeze au fost luate cu for�a �n februarie 1944 din lag�rele de prizonieri din Java de ofi�eri ai armatei imperiale japoneze, pentru a fi transformate �n sclave sexuale. Ele au fost b�tute �i violate �n mod sistematic ziua �i noaptea �n a�a numitele „sta�ii de reconfortare”.

Al doilea r�zboi chino-japonez (7 iulie 1937 – 9 septembrie 1945)

Al doilea r�zboi chino-japonez (7 iulie 1937 – 9 septembrie 1945) a fost un conflict major �ntre Republica China �i Imperiul Japonez �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial. De�i cele dou� ��ri se luptau cu intermiten�� nc� din 1931, un r�zboi �n adev�ratul �n�eles al cuv�ntului a �nceput doar �n 1937 �i s-a �ncheiat cu capitularea Japoniei din 1945. Acest r�zboi a fost un rezultat al unei politici imperialiste de mai multe decenii a Japoniei, prin care s-a �ncercat dominrea politic� �i militar� a Chinei �i c�tigarea controlului asupra vastelor resurse de materii prime ale ��rii. �n acela�i timp, valul crescut al na�ionlismului �i dorin�a de autodeterminare a chinezilor au f�cut r�zboiul de rezisten�� de neevitat. Mai �nainte de 1937, cele dou� na�iuni s-au confruntat �n "incidente" locale, fiecare dintre cele dou� p�r�i av�nd multiple motive s� nu declan�eze un r�zboi pe scar� mare. �nvadarea Manciuriei de c�tre japonezi, cunoscut� �i ca "Incidentul Mukden", a avut loc �n 1931. ultimul dintre aceste incidente a fost "Incidentul de la podul Marco Polo" din 1937, care a fost de altfel considerat momentul oficial de �ncepere a r�zboiului total dintre cele dou� ��ri. Din [[1937] p�n� �n 1941, China a luptat singur� �mpotriva Japoniei. Dup� atacul de la Pearl Harbor, al doilea r�zboi chino-japonez a devenit parte a celui de-al doilea r�zboi mondial, iar China s-a bucurat de sprijinul Alia�ilor.
Cei mai mul�i istorici consider� c� incidentul care poate fi �nceputul celui de-al doilea r�zboi chino-japonez este b�t�lia de la podul Lugou (Incidentul de la podul Marco Polo) de pe 7 iulie 1937. Unii dintre istoricii chinezi consider� c� r�zboiul a �nceput odat� cu declan�area indicentului Mukden de pe 18 septembrie 1931. Dup� incidentul Mukden, armata japonez� a ocupat Manciuria �i a stabilit aici un guvern-marionet� al statului Manchukuo (18 februarie 1932). Japonia a f�cut presiuni asupra Chinei pentru recunoa�terea independen�ei noului stat Manchukuo.

Pierderile chinezilor
Kuomintangul a luptat �n 22 angajamente majore, cele mai multe implic�nd cel pu�in 100.000 de solda�i de fiecare parte, �i �n 1.171 angajamente minore, care au implicat cel mult 50.000 de solda�i de fiecare parte, �i �n peste 38.000 de lupte de h�r�uial�.
Chinezii au pierdut aproximativ 3,22 milioane de solda�i. �n conflict au pierit aproximativ 9,13 milioane de civili datorit� luptelor �i �n jur de 8,4 milioane datorit� foametei, bolilor �i a altor cauze nelegate direct de opera�iunile militare. Dup� cum afirma istoricul Mitsuyoshi Himeta, cel pu�in 2,7 milioane de civili au murit �n timpul opera�iunii "ucide totul, jefuie�te totul, arde totul" (sanko sakusen) declan�at� �n 1942 �n nordul Chinei de generalul Yasuji Okamura conform autoriza�iei Cartierului General Imperial nr. 575/3 decembrie 1941.
Surse chineze afirm� c� totalul pierderilor umane – militari �i civili, mor�i, r�ni�i �i disp�ru�i – se ridic� la 35 de milioane de oameni. Cei mai mul�i istorici occidentali consider� �ns� c� totalul pierderilor a fost sub 20 de milioane de oameni. Pierderile materiale ale chinezilor au fost evaluate la peste 383 de milioane dolari, (la rata de schimb a lunii iulie 1937).
�n plus, r�zboiul a f�cut ca peste 95 de milioane de oameni s� plece �n refugiu.

Pierderile japonezilor
Japonezii au pierdut aproximativ 1,1 milioane de solda�i – mor�i, disp�ru�i sau r�ni�i – dar acest num�r este �nc� �n discu�ie. Cifrele oficiale japoneze admit pierderi de numai 200.000 de oameni, cee ce este neobi�nuit de pu�in pentru un conflict at�t de lung. For�ele combinate ale na�ionali�tilor �i comuni�tilor au pretins c� ar fi ucis mai mult de 1,77 milioane de japonezi �n timpul r�zboiului.

[url=http://www.postimage.org/image.php?v=Pqj1FZi] hirosima si nagasaki imagini socante hirosima si nagasaki imagini socante

[/url]
Soldati japonezi foloseau tinte vii pentru practicarea luptei cu baioneta

Rape of Nanking Nanjing Massacre Part I Atrocities in Asia
<object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/YoW2WYdOsvg&hl=en"></param><param name="wmode" value="transparent"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/YoW2WYdOsvg&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object>

Unit 731 Japanese Torture & Human Clinic Experiments
<object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/bAp8bSdE5MQ&hl=en"></param><param name="wmode" value="transparent"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/bAp8bSdE5MQ&hl=en" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object>