JAPONIKA :: E-urile din alimente si conservantii

Daniela · De-al casei

Aditivii alimentari ne mãnâncã zilele
(1385 afisari, 2007-07-23)
ImprimaTrimite MailComenteaza

Analiza exactã a componentelor chimice care se gãsesc în hrana obiºnuitã aratã cã nu existã alimente ambalate fãrã E-uri
Analiza exactã a componentelor chimice care se gãsesc ...
E-urile sunt considerate adesea un rãu necesar, dar studiul efectelor dãunãtoare ale acestor substanþe a scos la ivealã faptul cã unele dintre ele prezintã pericole mortale pentru consumatorii amatori de alimente preambalate

Majoritatea aditivilor alimentari, cunoscuþi sub denumirea genericã de E-uri, reprezintã un atentat la viaþa oamenilor dacã sunt consumaþi în exces. Efectele acestor substanþe se regãsesc ºi dincolo de moarte - susþin specialiºtii europeni - din cauza lor existând deja un numãr îngrijorãtor de cazuri îndată ce morþii nu mai putrezesc.

Cercetãri recente au demonstrat cã acest fenomen este provocat de consumul de conservanþi sintetici, adicã de E-uri. "Cancerul este un sindrom polifactorial, dar ºi alimentaþia nesãnãtoasã poate fi o cauzã a declanºãrii bolii. Din patru cazuri de cancer, trei pot fi evitate dacã alimentaþia este corectã", avertizeazã prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Aditivii alimentari au fost folosiþi încã din antichitate pentru prepararea diverselor alimente, dar producãtorii de azi, în goana lor dupã producþii ºi vânzãri cât mai rentabile, oferã consumatorului neavizat din ce în ce mai numeroase produse care conþin E-uri, dezvoltând astfel o industrie profitabilã a aditivilor alimentari. Cât de conºtienþi suntem de pericolul care ne pândeºte dupã fiecare aliment pe care îl consumãm? Iatã o întrebare la care ºi românii încep, timid, sã caute un rãspuns.

Existã aproape 3.000 de E-uri

Copiii care sunt seduºi de gustul dulce devin primele victime ale bolilor provocate de excesul de aditivi alimentari
Copiii care sunt seduºi de gustul dulce devin primele victime ...
Astãzi, industria alimentarã europeanã utilizeazã circa 313 aditivi ºi 2.600 de arome normale ºi artificiale. Parlamentul European a aprobat, la data de 10 iulie a.c., patru rapoarte privind simplificarea procedurilor de autorizare pentru aditivii alimentari, gusturi ºi enzime, obiectivele principale fiind ridicarea standardelor în siguranþa alimentarã, dar ºi intensificarea cercetãrilor ºi a competitivitãþii în industria europeanã de resort.

Pentru un gust minunat, pentru un aspect proaspãt ºi o alură spectaculoasã, unii producãtori folosesc
E-uri din abundenþã, fãrã sã informeze cumpãrãtorul asupra conþinutului real de aditivi alimentari ce intrã în componenþa produsului ºi nici despre efectele nocive pe care le au astea asupra organismului.

Aditivi peste tot

E-urile sunt substanþe care intrã în componenþa majoritãþii produselor alimentare pe care le gãsim în rafturile magazinelor. Simbolul acestor aditivi este litera "E", urmatã de un grup de trei - patru cifre. Cum aditivii alimentari sunt utilizaþi în scopul menþinerii îndelungate a calitãþii produselor, pentru îmbunãtãþirea gustului, menþinerea culorii ºi a consistenþei produselor, dar ºi în scopul controlãrii aciditãþii ºi alcalinitãþii produselor, numãrul trebuie sã reprezinte ºi categoria din care E-ul respectiv face parte.

Dupã afirmaþiile specialiºtilor, consumul zilnic al aditivilor alimentari duce - mai devreme sau mai târziu - la deteriorarea sãnãtãþii. Testele ºtiinþifice efectuate în ultimii ani au dus la concluzia cã unele E-uri prezintã un grad mare de nocivitate.

Dar nu toate. Pentru a asigura consumatorilor o alimentaþie fãrã riscuri, þãrile membre ale Uniunii Europene fac eforturi imense pentru a rescrie lista cu aditivi alimentari clasificaþi în funcþie de nocivitatea lor. Existã aditivi care sunt consideraþi cancerigeni, alþii sunt doar "periculoºi", dar sunt ºi E-uri fãrã grad de risc. Oricare ar fi categoria din care fac parte, aditivii alimentari trebuie sã fie folosiþi conform legislaþiei Uniunii Europene, care se strãduieºte sã facã ordine în acest domeniu.

Eticheta-cartea de vizitã

Rafturile magazinelor sunt pline de produse care conþin substanþe toxice ºi otrãvitoare
Rafturile magazinelor sunt pline de produse care conþin ...
Cele mai multe E-uri se regãsesc în dulciuri ºi în mai toate alimentele grase: margarinã, muºtar ºi mezeluri, dar ºi în pâine, supe concentrate, bere ºi chiar în guma de mestecat. Chiar dacã eticheta de pe produs aduce unele lãmuriri, în sensul cã pe ea sunt trecute E-urile, informaþiile, în sine, sunt neclare.

Dacã citiþi pe eticheta unui articol cã pentru prepararea lui s-au folosit parfumuri identice celor naturale, coloranþi sau conservanþi, deja trebuie sã vã puneþi întrebarea dacã este sãnãtos sã cumpãraþi acel produs, pentru cã toate aceste adaosuri sunt, de fapt, E-uri.

Fãrã o precizare clarã a substanþelor folosite în procesul de fabricare este riscant sã consumi un produs ce conþine aditivi. Întotdeauna trebuie sã ne întrebãm de ce nu sunt precizate E-urile pe etichetã? Nu cumva pentru cã sunt dãunãtoare?

Comisia Europeanã este instituþia care va gestiona lista cu articolele aprobate, ce vor constitui subiectul unor analize de risc din partea Autoritãþii Europene pentru Siguranþa Alimentarã (AESE).

Condiþii pentru aprobare

Pentru a fi aprobaþi aditivii alimentari - îndulcitori, coloranþi, antioxidanþi, emulsifianþi, gelatine - existã mai multe condiþii, stabilite printr-un regulament adecvat cãruia ele nu vor mai fi utilizate fãrã o nevoie tehnologicã. Ele nu trebuie sã inducã în eroare consumatorii, nu trebuie sã afecteze mediul ºi nici sã dea o falsã impresie asupra prospeþimii produsului.

Potrivit rapoartelor, întãritorii de arome trebuie utilizaþi doar în cazul în care nu se obþine efectul dorit prin utilizarea condimentelor.

E-urile de care trebuie sã ne ferim

Consumul aditivilor sintetici în concentraþii mari ºi timp îndelungat duce la distrugerea sistemului imunitar, drept pentru care specialiºtii estimeazã cã bolile cele mai frecvente ale populaþiei sunt provocate de E-uri.
Iatã câteva exemple:

-E 128 "Roºu 2G" este un colorant exploatat în prepararea prãjiturilor ºi a mezelurilor, care poate genera tulburãri metabolice la persoanele cu intoleranþã la salicilaþi ºi poate intensifica simptomele astmului. Acest colorant care era folosit în prepararea cârnaþilor ºi burgerilor a fost interzis recent ºi în România.

-E 330 (acid citric) cauzează afecþiuni ale cavitãþii bucale ºi are acþiune cancerigenã puternicã. Se gãseºte în majoritatea sucurilor.

-E 621 (glutamat monosodic) este unul dintre cei mai nocivi aditivi care produc cancer ºi boala numitã Alzheimer. Se regãseºte mai ales în supele concentrate, dar este folosit ºi la conservarea laptelui, a brânzeturilor, mezelurilor ºi ciupercilor ambalate.

-E 951 (aspartamul) este un îndulcitor des folosit, extraordinar de periculos, deoarece poate fi sursa a peste 70 de modele de boli mortale.

-E 123, colorant roºu care se gãseºte în bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite ºi creme de brânzã. Este considerat cel mai voinic cancerigen, de aceea este interzis în SUA ºi în fostele state sovietice.

-E 131 (albastru patentat), E 211 (benzoat de sodiu), E 213 (benzoat de calciu), E 214 (p-hidroxibenzoat de etil) pot realizează cancerul.

-E 250 (nitrit de sodiu) produce boli cardiovasculare. În stomac se poate combina cu alte substanþe ducând la formarea de nitrozamine. Este întrebuințat în stabilizarea culorilor roºiatice a cãrnii conservate. Adãugarea de nitriþi în alimente poate duce la formarea de substanþe cu potential cancerigen, în singular în produsele gen pastramã. Industria cãrnii justificã utilizarea nitriþilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltãrii bacteriilor producãtoare de toxinã botulinicã. Pentru produsele din carne mai sunt folosiþi ºi E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu).

-E 102 (tartrazina) - colorant galben care se gãseºte în dulciuri (budinci, îngheþate, dropsuri), bãuturi, muºtar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri. Are acþiune cancerigenã (tumori tiroidiene), poate provoca mutaþii cromozomiale; determinã deficienþe de vitamina B6 ºi zinc; genereazã crize de astm bronºic, urticarie ºi hiperactiviate la copii; interzis în mai multe state membre ale UE.

-E 127 (eritrozina) - colorant roºu pentru compoturi ºi alte alimente; provoacã mutaþii genetice, provoacã cancer al tiroidei la ºobolani (studiu din anul 1990), posibil ºi la om; întâlnit în bãuturi alcoolice, îngheþatã, prãjituri, bomboane, sucuri rãcoritoare; interzis în SUA ºi în Norvegia, din 1990.

-E 211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar ºi pentru a îmbunãtãþi gustul unor alimente de excepție slabã. Se gãseºte în bãuturile rãcoritoare cu aromã de citrice, în lapte ºi produse din carne, produse de brutãrie, dulciuri ºi în unele medicamente. Asociaþia consumatorilor din UE îl considerã cancerigen, însã este permis în România, dar interzis în SUA.

-E 132 (indigotina) este un colorant care se adaugã în pastile ºi capsule, îngheþatã, dulciuri, produse de patiserie, biscuiþi ºi poate provoca greaþã, vomã, hipertensiune arterialã, urticarie, dificultăți de respiraþie ºi alte reacþii alergice; interzis în Norvegia.

-E 320 (butil-hidroxi-anisol BHA) - conservant gãsit în cartofi deshidrataþi, uleiuri vegetale, margarinã, supe concentrate, sosuri, gumã de mestecat, arahide; posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creºte nivelul de colesterol. În unele þãri este interzis în produsele pentru copii. A fost interzis în Japonia încã din 1958, iar restaurantele McDonald’s din SUA au eliminat acest aditiv.

Alimentele suspecte de a fi nocive

În timp, consumul constant de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un adevãrat bombardament asupra organelor interne. Pentru a vã face o idee despre conþinutul nesãnãtos al unor alimente, am ales câteva exemple, în dorinþa de a vã avertiza cã nu tot ce este frumos colorat este ºi sãnãtos.

Bãuturile rãcoritoare mustesc de aditivi periculoºi. Acidul citric (E 330) produce afecþiuni ale cavitãþii bucale ºi are acþiune cancerigenã puternicã. Este cel mai des utilizat, dar ºi cel mai dãunãtor. Dar ºi aditivii de gust ºi culoare, gen E 123, E 110 ºi E 102, sunt extrem de periculoºi.

Vinurile albe sunt tratate cu metabisulfit - o substanþã nocivã pentru aparatul digestiv, care dã limpezime bãuturii ºi opreºte procesul de fermentare. ªi în procesul de pasteurizare a berii sunt folosite, de asemenea, substanþe chimice care declanºeazã migrene.

Bãuturile tari, precum lichiorurile, conþin coloranþi - E 102, E 110 - periculoºi pentru sãnãtate. Vodca nu prezintã pericol, fiindcã alcoolul nu necesitã conservant, dar ea poate fi otrãvitoare dacã metanolul, care se produce accidental în procesul industrial de obþinere a etanolului, nu este eliminat integral.

Supele concentrate (la plic) sunt preparate cu glutamat de sodiu (E 621) - considerat unul dintre cei mai cancerigeni aditivi alimentari. Pentru prepararea acestor produse alimentare, supele ºi ciorbele sunt supuse unui remediu de deshidratare, în urma cãruia rezultã un praf, care apoi este amestecat cu aromatizanþi, conservanþi, coloranþi ºi glutamat de sodiu (E 621). Tot el este folosit ºi pentru conservarea mezelurilor, laptelui, brânzeturilor ºi ciupercilor preambalate. Riscul? Glutamatul de sodiu poate produce boala Alzheimer.

Margarina este un produs care a apãrut în momentul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, când untul era o raritate în acele vremuri. Acest produs alb, asemãnãtor untului, cu o structurã molecularã asemãnãtoare plasticului, a fost îmbunãtãþit de-a lungul timpului cu o serie de aromatizanþi, vitamine sintetice ºi coloranþi. Consumul excesiv al acestui creat este periculos, fiindcã grãsimile sintetice din margarinã acoperã membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l. Aceste substanþe iau locul celor naturale menite sã cureþe pereþii vaselor de sânge, favorizând hepatita ºi declanºând afecþiuni ale creierului, inimii ºi sistemului circulator.

Mezelurile nu se mai preparã dupã reþete tradiþionale, fiindcã astãzi producãtorii doresc profituri uriaºe, mãrind astfel cantitatea sortimentelor cu diverse substanþe chimice, cum ar fi nitraþii ºi nitriþii. Ca ºi în cazul margarinei, mezelurile sunt preparate cu grãsimi vegetale extrem de periculoase, conservantul folosit fiind teribilul glutamat de sodiu (E 621).

Guma de mestecat este un produs destinat în special copiilor. Cu toate acestea, bunul este preparat cu cumplit de multe E-uri, consumul regulat al acestui produs putând provoca boli ale înveliºului bucal din cauza substanþei E 330 ºi chiar cancer prin folosirea excesivã a douã E-uri renumite: E 950 ºi E 951
(aspartanul).

ocris · Saff"Scoala japonicilor"

Multumim, Daniela. M-ai pus pe ganduri cu articolul acesta.

Daniela · De-al casei

benybeny · Incepator

E-urile sunt denumite asa doar in EU.li s-a dat denumirea asta tocmai pt a putea fi usor recunoscute.pe articolele din Japonia este scrisa denumirea completa.