JAPONIKA :: Alimentatia sanatoasa

Daniela · De-al casei

cititi aici:
http://www4.adevarul.ro/articole/painea-alba-creste-riscul-de-diabet/326735

ocris · Saff"Scoala japonicilor"

Multumim, Daniela. Am vazut la televizor o emisiune cu o actrita japoneza, care spunea acelasi lucru despre cerealele integrale. Se gasesc de cumparat si aici. Daca se amesteca cu orezul obisnuit si se fierb impreuna, nu au un gust deosebit fata de cel al orezului, dar sunt f. sanatoase. Cu prima moment vreau sa incerc si eu.

Daniela · De-al casei

Ceapa scade glicemia

Rud� apropiat� cu usturoiul, ceapa este un remediu pentru afec�iuni frecvente. Ea con�ine, car�bohidra�i, �ntre 28 �i 36 calorii (la 100 gr), cantit��i importante de potasiu, calciu, fosfor, caroten, Vitamina C, gama complexului vitaminic B.

Fitonutri�ionistul Eric Favre consider� ceapa un diuretic prin excelen�� care favorizeaz� eliminarea unei cantit��i importante de sodiu din organism. �n plus, ea este �i un excelent hipoglicemiant, reduc�nd nivelul zah�rului din s�nge.

Daniela · De-al casei

Plopul negru, un antiseptic de excep�ie

Mugurii de plop negru sunt valorifica�i pentru propriet��ile lor curative din a doua parte a lunii martie p�n� la �nceputul lui aprilie. Ei sunt considera�i un leac pre�ios pentru propriet��ile antiseptice la nivelul c�ilor respiratorii (�n bron�ite, traheite �i laringite) �i al celor urinare.

Alte afec�iuni pentru care se recomand� mugurii de plop obscur sunt: litiaz� uric�, tuse, febr� muscular�, hemoroizi. Cercet�rile de ultim� or� �ncurajeaz� aceast� terapie �i �n combaterea tumorilor canceroase. Fitoterapeutul Eric Favre apreciaz�, �n egal� m�sur�, puterea mugurilor de a fluidiza secre�iile bron�ice, dar �i calit��ile c�rbunelui din lemn de plop negru, care ac�ioneaz� benefic �n tulbur�rile digestive. (Liliana Ivan)

Mod de administrare

Sub form� de infuzie, preparat� dintr-o linguri�� de muguri la o can� de 250 ml ap�. Se beau dou� c�ni pe zi.

Din muguri usca�i �i m�cina�i se prepar� tincturi. La un pahar de pulbere se adaug� dou� pahare de alcool de 70 de grade. Amestecul se las� la macerat �ntr-un vas �nchis ermetic, timp de 10 zile. Apoi se filtreaz� �i se toarn� �n sticlu�e c�t mai mici. Doza optim� este de trei linguri�e pe zi.

Eficient �i gustos este siropul, preparat din 10 linguri de muguri zdrobi�i �i amesteca�i cu 200 ml miere. Compozi�ia e l�sa�t� la macerat trei s�pt�m�ni. Dup� filtrare se consum� trei linguri�e pe zi. Cura poate dura de la 30 p�n� la 90 de zile.

Daniela · De-al casei

Detoxifiere cu salate de prim�var�
de Liliana Ivan (2008-03-17)

Dieta cu salat� crud� este indicat� �n tratarea obezit��ii, a insomniilor �i a diabetului zaharat

Spanacul, �tevia �i salata verde sunt c�teva dintre verde�urile recomandate de nutri�ioni�ti datorit� con�inutului bogat �n vitamine �i minerale

O dat� cu venirea prim�verii �i a �nceputului perioadei de post, majoritatea persoanelor se �ndreapt� c�tre meniurile bogate �n verde�uri �i crudit��i de sezon. Dup� o perioad� �n care organismul a fost obi�nuit cu o diet� monoton�, bazat� pe proteine de carne �i r�d�cinoase, legumele proaspete �i verde�urile vin s� �nl�ture caren�ele alimenta�iei de iarn�, prin aportul de vitamine �i minerale. Legumele �i verde�urile ajut� la eliminarea toxinelor din organism, dar �i la refacerea echilibrului energetic.

Din acest motiv, fitoterapeutul Eugen Giurgiu ne recomand� s� includem zilnic �n meniu verde�urile de prim�var�, ca de exemplu spanacul, salata verde, urzica, loboda �i �tevia, ca principale tonice naturale.

1. Spanacul este apreciat, �n egal� m�sur�, pentru valoarea alimentar� �i pentru calit��ile sale terapeutice. Prin con�inutul bogat �n s�ruri minerale - potasiu, calciu, fosfor, sodiu, fier, zinc, vitamine - A, E, C �i complexul vitaminic B �i lipide, spanacul este considerat un ideal medicament, prescris �n tratamentul a peste 60 de afec�iuni, de la bolile de piele, tuberculoz�, astm bron�ic, astenie fizic� �i nervoas�, demineraliz�ri, cardiopatie ischemic�, hipertensiune, insuficien�� pancreatic�, ate�roscleroz�, diabet zaharat p�n� la reumatism, obezitate �i anemie.

Pentru a-�i p�stra calit��ile terapeutice, spanacul se folose�te crud, sub form� de salat� sau de suc. Sucul de spanac poate fi combinat cu suc de mere sau de l�m�ie. Zilnic, se poate consuma o cantitate de 600 ml de suc de spanac, �naintea meselor principale.

2. Salata verde este u�nul dintre pu�inele alimente reale cu gust am�rui. Ea con�ine proteine, hidra�i de carbon, magneziu, potasiu, calciu, zinc, multiple vitamine (A, C, E, K, complexul de vitamine B). Din acest motiv, frunzele salatei au propriet��i terapeutice foarte valoroase. Dieta cu salat� crud� este indic� �n combaterea a numeroase afec�iuni reumatice, renale, respiratorii, dermatologice, cum ar fi �i �n tratarea diabetului zaharat, a dischineziei biliare, a insomniilor, obezit��ii �i a gripei.

3. Urzica este men��io�nat� �n medicina tra�di�ional� ca o "regin� a verde�urilor" datorit� vastei recomand�ri terapeutice. Cercet�rile recente au confirmat rolul acestei vegetale �n prevenirea mai multor afec�iuni: virale, circulatorii, gastrice, renale, hepatice, pulmonare, grip�, hemoragii, colici, artrit�, oboseal�, obezitate �i ulcer duodenal.

Sucul de urzic�, �n metiaj cu alte sucuri de legume �i fructe, c�te 100 g pe zi, este un remediu perfect �n anemiile severe. �n cantit��i mai mici, c�te 2-3 linguri�e pe zi, acest suc este administrat ca diuretic �n boli de rinichi �i �n hemoragii.

4. Loboda de �gr�din� este o plant� diu�retic-depu�rativ�, re�mi�ne�ralizant� �i vitamini�zant�. De aceea, re�co�mand�rile terapeutice sunt asem�n�toare cu ale spanacului. �n medicina popular�, loboda continu� s� fie inclus� �n terapia afec�iunilor hepatice, renale, dermatologice �i �n anemii.

5. �tevia este apreciat� pentru propriet��ile depurative, tonice, antiascorbice - con�ine mult� vitamina C �i remineralizante - datorate cantit��ilor importante de s�ruri minerale (potasiu, magneziu, calciu, fier) prezente �n compozi�ia sa. Nutri�ioni�tii recomand� dieta cu �tevie �n tratamentul a peste 50 de afec�iuni: dermatologice, hepatice, hematologice, diabet, reumatism, tuberculoz�, ulcer �i tuse.

Daniela · De-al casei

Revigorarea de prim�var� a ficatului
de Liliana Ivan (2008-03-02)

L�m�ia, un veritabil pansament pentru ficat

O diet� de detoxifiere, cu legume, fructe �i plante, este un prim pas spre �mbun�t��irea st�rii de s�n�tate. Ficatul �i vezica biliar� sunt afectate de alimenta�ia din momentul iernii, foarte bogat� �n calorii, �n gr�simi �i proteine (mai ales de origine animal�). Din acest motiv, la �nceputul prim�verii, este foarte util� o cur� de purificare �i de stimulare a acestora.

Cura de ridichi de lun� (Raphanus sativum). Dureaz� minimum 10 zile. Se consum�, zilnic, cel pu�in �apte ridichi, de m�rime medie, preparate sub form� de salat�, �n care ad�ug�m frunzele acestei legume, care sunt comestibile �i extrem s�n�toase. Ad�ug�m �n salat� o leg�tur� de p�trunjel �i o asezon�m cu o�et de mere �i ulei de m�sline. Acest regim de purificare are puternice efecte antiinfec�ioase �i de stimulare a activit��ii ficatului.

Cura cu sfecl� ro�ie (Beta vulgaris rubra). Trebuie urmat� timp de dou� luni. Zilnic, t�iem 5-6 sfecle pe care le fierbem, �ntr-un litru de ap�, la foc mic, p�n� c�nd apa se �ngroa��. Apoi strecur�m zeama, pe care o bem, de-a lungul zilei, �n doze de 150 ml, cu �nghi�ituri mici.

Rostopasca – regenerator natural.
Cei mai mul�i fitonutri�ioni�ti claseaz� rostopasca (Chelidonum majus) �n fruntea plantelor de excep�ie. Ea are cele mai puternice efecte tonice, regeneratoare �i antiinfec�ioase. Cu acest remediu vor urma un tratament, minimum 4 s�pt�m�ni, �n excepțional bolnavii cu afec�iuni hepatice evolutive.

Trei fra�i p�ta�i – antihepatic spectaculos. �i cura cu Trei fra�i p�ta�i (Viola Tricolor) amelioreaz� spectaculos suferin�a hepaticilor. Planta uscat� se macin� cu r�ni�a de cafea p�n� se ob�ine o pulbere fin�. Din aceasta se administreaz� patru linguri�e, zilnic, cu pu�in� ap�. Pulberea se poate folosi, �n amestec cu suc de morcovi �i castrave�i, �n p�r�i egale.

L�m�ia, detoxifiant redutabil.

Da�torit� propriet��ilor sale, l�m�ia (Citrus limon) poate fi folosit�, cu succes, de hepatici, �n acela�i scop, de detoxifiere a ficatului. Se storc dou� l�m�i. Cojile se taie �n felii sub�iri, peste care turn�m un litru de ap� plat� �i le l�s�m la macerat timp de 4-6 ore. Dup� macerare, filtr�m sucul ob�inut �n care ad�ug�m miere sau zah�r brun. Sucul trebuie b�ut pe parcursul unei zile, iar o cur� dureaz� cel pu�in �apte zile.

Anghinarea - planta medicament

Anghinarea (Cynara scolynmis ), cunoscut� �n �ara noastr� ca plant� medicinal� amar�, se folose�te �n tratarea afec�iunilor hepatice. Dar, datorit� compozi�iei chimice, �n care se remarc�, printre altele, compu�i flavonici, polifenoli, anghinarea poate ajuta �i la îmbunătățirea multor nereguli de s�n�tate, printre care: boli de inim�, gastrite, colite, boli de rinichi, diabet, uremie, toxiintoxica�ii alimentare, surmenaj, gut� sau ciroze. Ceaiul concentrat se prepar� din 2 linguri�e de plant� m�run�it� care se infuzeaz� �n 250 ml ap�. Se acoper� vasul �i dup� 10 minute se strecoar�. Un astfel de ceai se bea, cu �nghi�ituri mici, �naintea meselor principale. Dup� ce a �ngurgitat por�ia de diminea��, bolnavul va sta, timp de 30 de minute, pe componentă dreapt�. Cura dureaz� 30 de zile. Dup� o pauz� de 7 zile,terapia se poate repeta.

Daniela · De-al casei

Prim�vara, anotimpul perfect pentru sl�bit
de Nicolae Leahu (2008-03-09)

Fie c� �ine�i sau nu post, exist� o re�et� general valabil� �n �ncercarea de a sl�bi, sus�in speciali�tii �n nutri�ie, cita�i de Journal of American Dietetic Association.

Speciali�tii �n nutri�ie de la Universitatea din Massachusetts sus�in c� regimurile de sl�bire sunt mult mai eficiente �n perioada prim�verii, c�nd procesele metabolice din organism sunt accelerate de �nc�lzirea vremii. Nutri�ioni�tii apreciaz� c�, de�i nu exist� un regim universal valabil – fiecare dintre astea trebuie individualizat �n final fiec�rui pacient, �n func�ie de v�rsta, �n�l�imea �i particularit��ile metabolice ale acestuia, exist� c�teva reguli prin care, dac� to�i cei ce doresc s� sl�beasc� le-ar respecta, ar reu�i s� ob�in� o sc�dere vizibil� �n greutate.

�n inițialul r�nd, pentru reu�ita unui regim de sl�bire, trebuie s� renun�a�i la gr�simi �i la carnea gras�, dar �i la consumul alcoolului �n cantit��i prea mari. Marile „vedete" ale regimului de prim�var� sunt zarzavaturile, fructele, p�inea integral� �i indiferent ce alimente care con�in fibre vegetale. Aceste categorii de alimente, datorit� fibrelor vegetale, �nt�rzie asimilarea gr�similor �i colesterolului din tubul digestiv. Fibrele vegetale, de trei tipuri, au, fiecare, anumite propriet��i.

Celuloza reprezintă principalul nostru aport �n fibre vegetale. Este foarte rezistent� la sucurile digestive �i este pu�in degradat� de flora intestinal�. Cerealele con�in cea mai mare cantitate de celuloz�. Pectina - un soi de fibr� vegetal� gelatinoas� - este arma cea mai eficient� �n lupta �mpotriva colesterolului.

Cea mai mare cantitate se g�se�te �n mere, dar �i �n alte fructe, �n cantit��i mai mici. Pectina, ca �i celuloza, este degradat� doar �n parte de bacteriile din colon. Lignina, prezent� spre exemplu �n fibrele din sparanghel sau „a�ele" tecilor de fasole verde, dup� ce este ingerat�, se elimin� intact� pe cale natural� �i uneori poate irita intestinul. De cele mai numeroase ori �ns� lignina este �nl�turat� �n momentul decojirii legumelor.

Mersul �i exerci�iile sunt esen�iale

Pentru ca o diet� s� fie eficient� trebuie neap�rat s� creasc� efortul fizic pe care-l face�i. Nu v� a�tepta�i �ns� ca sc�derea �n greutate s� fie spectaculoas� cu acest gen de regim, pentru c� n-ar� fi nici s�n�toas�. Spre exemplu, mesele „s�n�toase" pe care le consuma�i zilnic pot include: la micul dejun - fulgi de cereale cu lapte degresat; la pr�nz - o m�ncare de legume f�cut� din fasole boabe, ciuperci, cartofi, �nso�ite de carne de pui sau de pe�te (g�tit la cuptor, la gr�tar sau rasol). Pute�i m�nca �i altfel de carne, �ns� ave�i grij� s� nu fie nespus de gras�. �n plus, salatele sunt teribil de recomandate (de ro�ii, castrave�i, ridichi, salat� verde, spanac). Seara - pu�in� br�nz�, iaurt, lapte degresat sau o salat�.

De-a lungul zilei, sunt indicate c�teva gust�ri cu fructe - la ora 10:00, la 17:00 �i seara. Pentru a diversifica mesele, pute�i �ncerca la micul dejun un ceai cu p�ine pr�jit�, br�nz� de vaci sau pu�in� �unc�, la pr�nz, supe �i ciorbe de zarzavaturi. La felul doi nu folosi�i �ns� sosuri �i, neap�rat, m�nca�i �i o salat�. �n loc de o�et, la salat� folosi�i cel mai bine l�m�ie.

Speciali�tii �n nutri�ie sus�in c�, printr-un regim care s� �in� seama de aceste reguli generale, o persoan� cu exces de greutate pierde �ntr-o lun� circa dou� kilograme. Aceasta este o sl�bire, constant� �i lent�, �n ritmul fiziologic al organismului, iar kilogramele date jos nu se vor acumula la loc. Pe l�ng� regimul alimentar, exerci�iile fizice sunt obligatorii. Este extrem de bine s� merge�i la o sal� de fitness, �ns� dac� nu ave�i posibilitatea, chiar �i plimb�rile �n parc sunt foarte utile.

�ncepe�i cu c�teva zeci de minute de mers �i �ncerca�i s� ajunge�i la o medie de o or� de mers - circa cinci kilometri pe s�pt�m�n�, �n ritm mai alert. Chiar dac� merge�i o zi-dou� pe s�pt�m�n� la fitness, �n restul s�pt�m�nii face�i c�t mai mult� mi�care �n aer curat.